Planul bugetar-structural pe termen 2025-2031, transmis Comisiei Europene și publicat de Ministerul Finanțelor, prevede creșterea contribuțiilor la PIlonul II de pensii de la 4,75% la 6% până în anul 2031. Guvernul va continua reforma pensiilor cu diversificarea investițiilor în cadrul Pilonului II, introducerea unei noi formule de calcul pentru pensii și a unei noi reguli de indexare a pensiilor, cu interzicerea apariției de noi categorii de pensii speciale.
Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 143,3 miliarde lei, la finalul lunii iunie 2024, în creștere cu 30,2% față de nivelul înregistrat la aceeași dată din 2023, potrivit statisticii Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Profitabilitatea administratorilor de pensii private (Pilonul II) s-a îmbunătățit în 2023 față de anul precedent, de la 86,84 milioane de lei la 107,79 milioane de lei, potrivit datelor agregate de Profit.ro. În privința cifrei de afaceri, practic veniturile din comisioanele încasate de la clienți, acest indicator a cunoscut un recul de 15,2%, de la 344,5 milioane de lei la 292,06 milioane de lei.
Premierul Ciolacu s-a declarat un susținător al Pilonului II de pensii, administrat privat, dar a arătat că statul trebuie să îi ofere oportunități să se dezvolte mai puternic și să fie sustenabil pe termen lung.
Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) au realizat un număr de circa 153.000 de plăti către beneficiari (participanți și moștenitori), sumele fiind în valoare totală de peste două miliarde de lei în perioada 2008-2023. Aproape jumătate din această sumă (46%, adică 932 milioane de lei) a fost plătită doar în 2023, arată calculele Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
Contribuțiile la fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II) vor crește de la 3,75% la 4,75% de la 1 ianuarie 2024, fiind estimat că peste 17,2 miliarde de lei se vor duce către fondurile de pensii din Pilonul II anul viitor, potrivit proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat publicat miercuri de Ministerul de Finanțe.
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, transmite că problema sustenabilității deficitului rămâne deschisă și implică identificarea unor soluții care să fie cuprinse în strategia fiscal-bugetară, dar precizează că nu va fi amânată creșterea contribuției la Pilonul II de pensii.
Fondurile de pensii facultative (pilonul III) aveau active în valoare de 4,42 miliarde de lei, la finalul lunii octombrie, în creștere cu 32% comparativ cu nivelul înregistrat la aceeași dată a anului anterior, conform unui raport al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), citat de Agerpres.
Angajații din zona IT au decis și vor decide în continuare, în urma analizei cifrelor, să contribuie la fondurile de pensii private obligatorii, cunoscute și sub denumirea de Pilonul II, fapt ce arată că au înțeles că este important să economisească pentru viitor, a declarat Gerke Witteven, directorul general al NN Pensii, cel mai mare administrator de profil, prezent la Profit Financial.Forum.
Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 117,18 miliarde lei, la finalul lunii septembrie, în creștere cu 32,1% față de nivelul înregistrat la aceeași dată din 2022, potrivit statisticii Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Fondurile de pensii din România au o expunere echivalentă cu 90 de milioane de euro pe obligațiunile emise de către Banca Internațională de Investiții (BII), una dintre cele două bănci legate de Rusia la care România a fost acționar până recent, în timp ce fondurile mutuale și companiile de asigurări dețin titluri de 40 milioane euro, a declarat pentru Profit.ro ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
Banca Internațională de Investiții (BII), una dintre cele două bănci legate de Rusia la care România a fost acționar până recent, nu a plătit în octombrie 340 milioane de lei în contul unei emisiuni de obligațiuni ajunsă la scadență, au declarat, pentru Profit.ro surse apropiate situației.
Fondurile de pensii facultative aveau active în valoare de 3,94 miliarde de lei, la finalul lunii aprilie, în creștere cu 17,35% comparativ cu nivelul înregistrat la aceeași dată a anului anterior, conform unui raport al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
La lansarea Pilonului II, valoarea unei unități de fond a fost de 10 lei și, după mai bine de 14 ani, se situează între 23,44 lei și 29,14 lei.
Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) ar putea să se confrunte în acest an cu prima scădere anuală a valorii activului unitar net (VUAN) de la lansarea oficială a sistemului, în luna mai 2008, principalul motiv fiind creșterea generalizată a ratelor dobânzilor, care a determinat reducerea prețurilor titlurilor de stat aflate în portofoliile acestora, unde contribuie cu 3,75% din venitul brut lunar aproape opt milioane de participanți. Titlurile de stat au o pondere medie de peste 60% din totalul activului Pilonului II, conform datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Sistemul public de pensii va avea la dispoziție venituri de 111,7 miliarde de lei, în creștere cu 12,6% față de anul acesta și pentru prima dată peste pragul de 100 de miliarde de lei, potrivit proiectului de buget publicat de Ministerul Finanțelor. Subvenția care se dă de la bugetul de stat către sistemul de pensii pentru echilibrare scade cu 8,5%, de la 11,74 miliarde de lei anul acesta la 10,74 miliarde de lei anul următor.
Guvernul va majora contribuțiile virate în conturile pe care angajații le au la fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II) începând cu 1 ianuarie 2024, de la 3,75%, cât este în prezent, la 4,75%, în baza unei ordonanțe anunțate anterior de Profit.ro și adoptate acum de Guvern. Creșterea este prevăzută în programul de guvernare și în Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR), 2024 fiind termenul limită, însă administratorii de pensii private au solicitat Guvernului ca majorarea să aibă loc etapizat, parțial în 2023 și parțial în 2024. Varianta aleasă acum de Guvern presupune amânarea pe cât posibil a creșterii contribuției, care ar avea impact financiar asupra bugetului statului.
Guvernul va majora contribuțiile virate în conturile pe care angajații le au la fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II) începând cu 1 ianuarie 2024, de la 3,75%, cât este în prezent, la 4,75%, în baza unei ordonanțe anunțate anterior de Profit.ro și adoptate acum de Guvern. Creșterea este prevăzută în programul de guvernare și în Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR), 2024 fiind termenul limită, însă administratorii de pensii private au solicitat Guvernului ca majorarea să aibă loc etapizat, parțial în 2023 și parțial în 2024. Varianta aleasă acum de Guvern presupune amânarea pe cât posibil a creșterii contribuției, care ar avea impact financiar asupra bugetului statului.
Banii încasați la bugetul de stat sub formă de supraimpozit și redevențe de la producătorii de gaze naturale din perimetrele offshore ale sectorului românesc al Mării Negre ar urma să fie distribuiți către conturile individuale ale cetățenilor români la fonduri de pensii private obligatorii (pilonul II), existente sau nou-create, oarecum pe model norvegian.
19.000 de participanți sau moștenitori la Pilonul II de pensii (pensii obligatorii administrate privat) au încasat anul trecut suma de aproximativ 288 milioane de lei, 86% dintre aceștia ca urmare a deschiderii dreptului la pensie, arată datele ASF. Anul trecut la pilonul II participau 7,79 milioane de români, iar valoarea medie a activului unui participant era de 11.434 lei.
Guvernul va majora contribuțiile virate în conturile pe care angajații le au la fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II) începând cu 1 ianuarie 2024, de la 3,75%, cât este în prezent, la 4,75%, în baza unei ordonanțe anunțate anterior de Profit.ro și adoptate acum de Guvern. Creșterea este prevăzută în programul de guvernare și în Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR), 2024 fiind termenul limită, însă administratorii de pensii private au solicitat Guvernului ca majorarea să aibă loc etapizat, parțial în 2023 și parțial în 2024. Varianta aleasă acum de Guvern presupune amânarea pe cât posibil a creșterii contribuției, care ar avea impact financiar asupra bugetului statului.
Guvernul va majora contribuțiile virate în conturile pe care angajații le au la fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II) începând cu 1 ianuarie 2024, de la 3,75%, cât este în prezent, la 4,75%, prevede un proiect de ordonanță pregătit de executiv și aflat în posesia Profit.ro. Creșterea este prevăzută în programul de guvernare și în Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR), 2024 fiind termenul limită, însă administratorii de pensii private au solicitat Guvernului ca majorarea să aibă loc etapizat, parțial în 2023 și parțial în 2024. Varianta aleasă acum de Guvern presupune amânarea pe cât posibil a creșterii contribuției, care ar avea impact financiar asupra bugetului statului.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a lansat în dezbatere publică un proiect de normă prin care vrea să oblige administratorii prezenți pe segmentul pensiilor facultative (Pilonul 3) să-și informeze participanții asupra posibilității retragerii banilor acumulați în conturile personale când împlinesc vârsta de 60 de ani. Demersul instituției este motivat de faptul că numeroși participanți la Pilonul 3 nu au cerut, după împlinirea vârstei de 60 de ani, sumele acumulate în conturile personale și nu au mai cotizat în ultimele 12 luni.
Bugetul asigurărilor sociale estimează cheltuieli de 99,7 miliarde lei în 2022, din care 99,56 miliarde lei pentru sistemul public de pensii, potrivit proiectului legii asigurărilor sociale, prezentat de guvern. Fondurile necesare vin 86,4% din contribuții de asigurări, 0,1% din venituri nefiscale și 13,5% din subvenții de la bugetul de stat, suma aceasta din urmă fiind de 13,47 miliarde lei. Suma redirecționată de la bugetul de asigurări sociale (Pilonul I) către pensiile obligatorii Pilon II se va situa la 11,08 miliarde de lei anul următor.